joi, ianuarie 22, 2009

Poveste cu tâlc pe timp de criză


Am citit povestirea de mai jos de pe Carpe Diem şi mi-a plăcut atât de mult încât am preluat-o şi eu. Să ne fie de folos!

A fost odată ca niciodată un biet lustragiu care îşi câştiga existenţa, da, aţi ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau şi ieşeau dintr-o clădire impozantă din centru. Niciodată nu ştiuse exact ce clădire este aceea în faţa căreia lucra de ani de zile, poate era o bancă, poate era o bursă, poate vreun minister important însă domnii bine îmbrăcaţi care intrau acolo se opreau adeseori la el pentru a-şi lustrui pantofii. Lustragiul nostru era priceput în ceea ce facea, folosea numai cremă de pantofi de cea mai bună calitate şi era vesel şi optimist. Într-un cuvânt era mulţumit cu munca lui iar clienţii lui la fel aşteptându-şi răbdători rândul la lustruit. Într-o zi însă s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalţi care l-a întrebat prietenos: “Ce faci aici? Ce-i cu tine aşa de vesel? Nu ţi-a spus nimeni de criza financiară?”
Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine îmbrăcaţi care intrau în bancă sau ce-o fi fost acolo, probabil toţi la curent cu criza. "Poate nu le pasă de tine sau poate n-au avut suflet să îţi spună însă criza financiară e pe drum şi ne va afecta absolut pe toţi, nu va scăpa nimeni, nici măcar tu un biet lustragiu. Aşa că dacă ai un dram de minte îţi iei măsuri din timp, ca să nu fi luat pe nepregătite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, ştiu ce vorbesc. "După plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru rămase pe gânduri. Poate că într-adevăr nici unul dintre clienţii lui nu îl considerase demn să îl pună la curent cu criza financiară. Noroc cu domnul cel prietenos care îi voia binele. Aşa că lustragiul a început să ia măsuri încât să nu fie luat pe nepregătite de criza financiară. Pentru început folosea mai puţină cremă de pantofi şi mai de proastă calitate. Apoi a început să aloce mai puţin timp fiecărui client, după cum se spune 'time is money.' A început să socializeze mai puţin cu aceştia, criza e criză, nu mai e timp de 'small talk'. Preocupat de criza financiară a devenise îngândurat, tăcut şi îşi făcea treaba de mântuială. Aşa că încetul cu încetul clienţii fideli cărora le plăceau veselia şi calitatea muncii lustragiului au început să se rărească. Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era mulţumit într-un fel ciudat că domnul cel binevoitor a avut dreptate. “Ce m-aş fi făcut dacă expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum aş fi fost probabil luat pe nepregătite de criza financiară.”

Rugăciunea lui Rick Warren la preluarea funcţiei de preşedinte al SUA de către Barack Obama

Let us pray. Almighty God, our Father, everything we see and everything we can't see exists because of You alone. It all comes from You; it all belongs to You; it all exists for Your glory. History is Your story. The scripture tell us 'Hear O Israel.' The Lord is our God. The Lord is One. And You are the compassionate and merciful one and you are loving to everyone you have made.

Now today, we rejoice not only in America's peaceful transfer of power for the 44th time, we celebrate a hinge point of history with the inauguration of our first African American President of the United States.

We are so grateful to live in this land - a land of unequaled possibility, where the son of an African immigrant can rise to the highest level of our leadership. And we know today that Dr. King and a great cloud of witnesses are shouting in heaven.

Give to our new President, Barack Obama, the wisdom to lead us with humility, the courage to lead us with integrity, the compassion to lead us with generosity. Bless and protect him, his family, Vice President Biden, the cabinet, and every one of our freely elected leaders.

Help us to remember that we are Americans united not by race or religion or blood, but to our commitment to freedom and justice for all.

When we focus on ourselves, when we fight each other, when we forget You - forgive us. When we presume that our greatness and our prosperity is ours alone - forgive us. When we fail to treat our fellow human beings and all the earth with the respect that they deserve - forgive us. And as we face these difficult days ahead may we have a new birth of clarity in our aims, responsibility in our actions, humility in our approaches, and civility in our attitudes …even when we differ.

Help us to share, to serve and to seek the common good of all. May all people of good will today join together to work for a more just, a more healthy and a more prosperous nation and a peaceful planet. And may we never forget that one day all nations and all people will stand accountable before You.

We now commit our new President and his wife, Michelle, and his daughters, Malia and Sasha into Your loving care.

I humble ask this in the name of the One who changed my life - Yeshua, Issa, Jesύs, Jesus - who taught us to pray: Our Father, who art in heaven. Hallowed be Thy Name. Thy kingdom come. Thy Will be done on earth as it is in heaven. Give us this day our daily bread and forgive us our trespasses as we forgive those who trespass against us. And lead us not into temptation, but deliver us from evil. For Thine is the kingdom, and the power, and the glory forever.

Amen.

luni, octombrie 13, 2008

I.O.R.-ul în octombrie

După ce mi-am terminat treburile pe care mi le propusesem să le rezolv pentru ziua de astăzi, am dorit să profit de vremea frumoasă de afară şi să petrec ceva timp în mijlocul naturii. Destinaţia cea mai apropiată...parcul IOR. Nu ştiu din ce motiv, am o slăbiciune pentru acest parc pe care-l consider cel mai frumos din tot Bucureştiul. Ştiu, are zonele lui mai "wild", dar poate de-asta îmi şi place aşa de mult.

Prin urmare, am luat cartierul la picior şi am pornit spre IOR. Nu mai fusesem de ceva vreme în această parte a cartierului pe unde obişnuiam să vin des cu una dintre bunele mele prietene. Spre surprinderea mea, zona arăta mult mai bine decât o ştiam eu! Ce-i drept, e drept, dlui primar nu i-a scăpat nici un colţişor din cartier care nu a fost amenajat!

Ajunsă în parc, am avut parte de ceea ce-mi doream: o seară plăcută în mijlocul naturii, linişte, vreme excelentă pentru o plimbare. Am avut timp să contemplu frumuseţile naturii, să fiu atentă la oamenii din jurul meu care se plimbau şi ei, ca şi mine, agale prin parc, să mă opresc din iureşul ameţitor al vieţii şi pur şi simplu, să petrec puţin timp cu mine însămi.

A fost frumos pentru că am reuşit să mă opresc şi să admir viaţa sub toate formele ei de manifestare: bebeluşi în cărucioare, copilaşi jucându-se zgomotos cu mingea, adolescenţi ţinându-se de mână, tineri pe role, îndrăgostiţi schimbând îmbrăţişări pe o bancă mai retrasă, părinţi ţinându-şi copiii de mână în timp ce aceştia făceau timid primii paşi, muncitori care se întorceau de la muncă şi se grăbeau spre casă, bătrâni plimbând un căţel în lesă sau plimbându-se singuri pentru că cel drag nu mai era...

Nu uitaţi să vă opriţi din când în când şi să va bucuraţi de viaţă!

Iată şi câteva imagini care poate spun mai mult decât cuvintele:














în drum spre IOR















IOR-un în amurg















raţe
















şi din nou raţe
















toamna...


sâmbătă, octombrie 11, 2008

Rin Grand Hotel


Aseară am ieşit în oraş cu nişte prieteni dragi nouă. Pentru ca noi încă ne aflam la cumpărături la ora la care ei au terminat treburile, am decis să ca ei să o ia înainte şi să ne aştepte la un restaurant din cadrul Rin Grand Hotel, amplasat pe Calea Vitan Bârzeşti.

Orice bucureştean trebuie să-l fi remarcat pe măsură ce se ridica semeţ şi fastuos în imediata apropiere a cheiului Dâmboviţei.

Hotelul dispune de peste 1400 de camere şi peste 20 de apartamente.

Privindu-l din afară mă gândeam: Doamne, cine o vrea să stea la hotelul ăsta amplasat aşa...in the middle of nowhere! Şi, adevărul este că, traficul dintr-o după-amiază obişnuită din timpul săptămânii te impiedică să ajungi cu uşurinţă la acest hotel. Îl vezi, este chiar lângă tine, dar... nu poţi ajunge la el pentru că eşti blocat în trafic!!!

Nici cu parcarea nu e lucru simplu! Intri, ocoleşti hotelul, ai locuri de parcare pe ambele părţi, dar majoritatea sunt ocupate. După ce am trecut de spaţiul hotelului, am reuşit cu greu să găsim un loc de parcare ce aparţinea imobilului nou construit din imediata apropiere a hotelului. Ceva îmi spune că investitorul este acelaşi atât pentru hotel, cât şi pentru imobilul respectiv.

În fine, tot stressul şi agitaţia dispar brusc, odată ce intri în incinta hotelului. Parcă...intri într-o altă lume, o lume a ordinii, a relaxării totale.

Lobby-ul hotelului este foarte spaţios, larg, luminos. Restaurantul pe care l-am testat aseară se numeşte Dynasty - restaurant cu specific chinezesc, amplasat la primul etaj al hotelului. Prietenii noştri se aşezaseră strategic la o masă care oferea o privire de ansamblu asupra lobby-ului hotelului - superb! De aici puteam vedea recepţia, cafe/bistro-ul hotelului, precum şi lobby-bar-ul. În fundal ascultai muzică live la pian! Într-un cuvânt o seară relaxantă, alături de prieteni dragi, alături de persoana iubită! Ce altceva mi-aş mai putea dori decât ca aceste momente să fie cât mai dese! Puteţi merge şi voi! Nu veţi regreta! Trust me!

joi, octombrie 02, 2008